Sicilian
|
Cursu di lingua siciliana |
Sicilian (Sicilianu) is a Romance language of Italy, mostly spoken in Sicily. Sicilian dialects (or dialects comprising the Italiano meridionale-estremo language group) are spoken on the island of Sicily (and all of its satellite islands), as well as in the southern and central sections of Calabria ("southern Calabro") and Puglia ("Salentino") on the Italian mainland. Ethnologue (see section below) describes Sicilian as being "distinct enough from Standard Italian to be considered a separate language".
|
|
A Wikibookian believes this page should be split into smaller pages with a narrower subtopic. You can help by splitting this big page into smaller ones. Please make sure to follow the naming policy. Dividing books into smaller sections can provide more focus and allow each one to do one thing well, which benefits everyone. |
Contents |
L'Alfabbetu / The Alphabet [edit]
| a | b | c | d | e | f | g | h | i | j | l | m | n | o | p | q | r | s | t | u | v | z |
Cunzunanti Duppricati [edit]
Ntô sicilianu cci sunnu assai paroli c'accumenzanu chî cunzunanti duppricati, ma chiddi chi si scrìvinu di sòlitu sunnu:
| cci | nni | cchiù | dda | ddi | ddu | ssa | ssi | ssu | ccà | ddòcu | ddà |
S'attròvanu puru ddi paroli chi pirderu la vucali, lassannu cunzunanti duppricati ô principiu di na palora, p'asempiu: mmeci; mmernu; nnuccenti; mmàggini; llustrari; ecc.
Artìculi [edit]
Diterminativi:
| lu | la | li | (l') | cu l'elisioni di la l, addivèntanu: |
| u | a | i | (l') | (nnâ lingua parrata) |
Nditerminativi:
| un o nu | nu | na | (n') |
| un cavaddu | nu zìu/nu scantu | na fìmmina | n’abbitùdini |
Unu (masculinu) e una (femininu), sunnu usati comu nùmmari cardinali e no comu artìculi.
Pripusizzioni sìmprici [edit]
| a | cu | 'n | di | tra | pi | nna | nni | nta | ntra | senza | supra | sutta |
Sti pripusizzioni si ponnu usari puru cu l'artìculu diterminativu:
| Pripusizzioni: | + Artìculi: lu = | + Artìculi: la = | + Artìculi: li = | + Artìculi: un = |
|---|---|---|---|---|
| a | ô | â | ê | ôn |
| cu | cû | câ | chî | c'un |
| di | dû | dâ | dî | d'un |
| pi | pû | pâ | pî | p'un |
| nni | nnû | nnâ | nnî | nn'un |
| nna/nta | nnô/ntô | nnâ/ntâ | nnê/ntê | nn'un/nt'un |
| ntra | ntrô | ntrâ | ntrê | ntr'un |
Pripusizzioni cumposti [edit]
Avverbî [edit]
Di locu:
| sutta | supra | ccà | ddà | unni | ntunnu | dintra | avanti | vicinu | versu | allatu |
Di tempu:
| doppu | ora | aieri | oi | dumani | quannu | mai | mentri | nzinu |
Di quantità:
| abbastanza | picca | assai | menu | cchiù | tantu |
Di manera:
| comu | beni | accussì | nùtili | ammucciuni | diversamenti |
Àutri avverbi:
| siccomu | dunca | macari | avanti | prìmisi | mmenzu | mmeci |
Congiunzioni [edit]
| e | puru | sparti | però | mancu | ancora | anchi | ma | pirchì | sippuru | mmeci |
L'apòstrufu [edit]
L'apòstrufu è nu signu gràficu ca si usa quannu s'incòntranu dui vucali. Nna lu casu di eliminazzioni naturali di na vucali chi si trova a principiu di parola, nun è nicissariu usari l'apòstrufu, picchì, secunnu Giorgiu Piccittu anchi senza l'apòstrufu la parola si capisci lu stissu e livannu l'apòstrufu, quannu si pò, si elìminanu tutti sti signali nni la lingua scritta. Pi la stissa raggiuni, sempri secunnu Piccittu, l'apòstrofu nun s'havi mai a usari mancu nni la cuntrazzioni di l'artìculu nditerminativu picchì lu senzu è chiaru:
na nu
Nni li paroli ca accumìnzanu cu i, unni la parola perdi la i, comu dìssimu prima, l'apòstrofu nun si usa pi mustrari la pèrdita di la vucali:
Mpurtanti; Nnuccenti; Nzignanti; Ntattu; Ntisu; Mparari.
Allura putemu diri ca l'artìculi
la, lu, li e li pronomi la, lu, li, pìgghianu l'apòstrufu comu puru l'aggittivi dimostrativi ddu, dda, ddi, stu, sta, sti, ssa, ssu, ssi. Li pronomi pirsunali ti, nni, vi, e lu riflissivu si e cci ponnu puru pigghiari l'apòstrufu. Si cci si ncontra cu la a, o, u l'apòstrufu nun lu pigghia.
Àutri frasi unni l'apòstrufu si pò usari sunnu:
- C'avem'a fari = chi avemu a fari
- C'avem'a diri = chi avemu a diri
Lu gèniri [edit]
Li plurali nun rigulari [edit]
Aggittivi [edit]
Prunoma [edit]
Verbi [edit]
Lu verbu è la parti principali dû discursu. Lu verbu dici chiddu chi si fa, comu si fa, quantu si nni fa, comu si senti, chi penza e via e via di sècutu. Li verbi ponnu èssiri; rigulari, irrigulari, tranzitivi, ntranzitivi, riflissivi, difittivi ,sirvili. Poi ntô sicilianu cci nn'è unu ca è ausiliari.
Li jorna e misi [edit]
- (comu vennu usati ntâ wikipedia siciliana)
Viditi puru: [edit]
Liami esterni [edit]
Siti unni putiti attruvari beddi asempî dû sicilianu standard:
- Arba Sicula - n'organizzazzioni siculu-miricana assai canusciuta di tutti a'apprèzzanu la littiratura siciliana
- Pruverbi siciliani scritti pi sicilianu e ngrisi
- Na discrizzioni dâ grammàtica siciliana di Sergio Giorgi
- Tanti puemi, cunti e saggìstichi, scritti o traduciuti di Ninu Russu
- Linguasiciliana.org - nn'havi tanti matiriali diversi a rispettu dâ lingua scritta
Common phrases [edit]
| English | Sicilian |
|---|---|
| Yes | Sì |
| No | No |
| Thank you | Grazzî |
| Please | Pi fauri |
| What is your name? | Comu ti chiami? |
| What time is it? | Chi ura sunnu? |
| I don’t know | Nun lu sacciu |
| Goodbye | Nni videmu |